There is always a way to be better.

Cosmin Alexandru [Old] | There is always a way to be better.



Topul 22

Din: 15 November 2010

A apărut azi topul de care vorbeam în articolul anterior. Topul celor mai admirate branduri personale de antreprenori români. Rezultatele, dată fiind natura de nişă educată a eşantionului, sunt relevante pentru impactul puternic pe care mass-media tabloidă îl are asupra tuturor segmentelor sociale. Ne place sau nu, modelele societăţii se vor forma din ce în ce mai mult din şi prin presa/emisiunile/site-urile tabloide.

Pentru cei care vor ceva mai mult de la spaţiul public, asta va fi o provocare redutabilă. Pentru cei care vor să îşi vadă numai de afacerile lor, va fi doar un inconvenient secundar.

Top şi topuri 7

Din: 12 November 2010

Luni dimineaţă voi vorbi în cadrul Zilelor Biz despre cel mai recent top realizat de Revista Biz împreună cu Unlock Research, “TOP 30 Branduri personale ale antreprenorilor români”. Clasamentul e un rezultat al scorurilor obţinute pe trei direcţii principale: notorietate, performanţă şi atractivitate.

Topul are la bază o cercetare calitativă şi cantitativă pe un eşantion de 200 de persoane, reprezentativ la nivelul populaţiei Bucureştiului pentru segmentul cu vârsta cuprinsă între 25-40 ani, venituri mari, educaţie superioară, “gulere albe”, care lucrează în companii mulţinationale sau în firme active în mediul de business.

Conceptul de brand personal e, încă, unul foarte nebulos în spaţiul public românesc, inclusiv în cel de business. Sper ca acest top şi metodologia lui să mai arunce puţină lumină. Până atunci însă, cum afară e destul de mult soare, vă propun două scurte exerciţii: unul de reprezentativitate şi unul de predicţie:

Prima întrebare către voi e care sunt brandurile personale de antreprenori români pe care le apreciaţi cel mai mult (Q1 – Top 5)?

A doua întrebare e care credeţi că au fost brandurile personale de antreprenori români pe care eşantionul descris mai sus le-a apreciat cel mai mult (Q2 – Top 5)?

Vă mulţumesc anticipat tuturor pentru răspunsuri. Citește mai departe 

GOmentorship 3

Din: 3 November 2010


Aseară am trăit o experienţă foarte frumoasă. Am fost invitat să vorbesc în cadrul unui eveniment GOmentorship. Frumuseţea experienţei a fost dată de calitatea deosebit de bună a publicului şi atmosfera creată într-un loc cu totul special de care, până aseară, habar n-am avut: sala de lectură a Facultăţii de Litere din Bucureşti.

Cum îi spuneam şi doamnei profesor universitar Zoe Petre, care a fost primul dintre vorbitori, sala m-a impresionat în aşa măsură încât mi se părea că are valenţe de obiectiv turistic, că e demnă de vizitat pur si simplu.

Când am mai găsit-o şi plină de peste 150 de tineri interesaţi de mentorat, asta mi-a ridicat nivelul emoţiilor până la cota de avarie. Am avut însă norocul să vorbesc ultimul, aşa că m-am putut obişnui cât de cât şi cu emoţiile mele şi cu aşteptările lor.

M-a ajutat mult şi cel de-al 700-lea prieten al meu de pe Facebook, care mi-a acceptat prietenia chiar ieri dimineaţă. Îl ştiu doar după pseudonim, Ivcelnaiv, şi i-am cerut permisiunea de a-i citi două dintre zecile de poezii de o frumuseţe rarisimă de care m-am bucurat pe site-ul său. Citește mai departe 

Manifest pentru minoritari 14

Din: 21 October 2010

România e dominată acum de o clasă socială care consideră că trebuie să i se dea. Nu are importanţă de unde şi de la cine, contează doar să primească ceea ce ea crede că i se cuvine.

Mentalitatea asta nu se poate schimba, cel puţin nu după o viaţă întreagă de primit. Acest comportament poate înceta doar când sacul s-a golit. Iar el e pe cale să se golească. Din fericire pentru noi, ceilalţi, care n-am considerat niciodată că cineva ar trebui să ne dea ceva doar pentru că existăm.

Noi am fost tot timpul minoritari în ţara noastră. Mult mai minoritari decât minoritarii care ne reprezintă, mai nou, în majoritatea ţărilor europene. Cred că noi am fost, de fapt, cei mai minoritari, dacă pot îndrăzni să spun astfel. Nu fac din asta un titlu de glorie, încerc doar o distincţie care poate fi utilă într-o alegere. Citește mai departe 

Cultura business-ului 13

Din: 2 February 2010

Pentru mine, ziua de luni a fost una foarte importantă. A însemnat întoarcerea în postura de antreprenor de dezvoltare. Am mai urmat calea asta între 1992 şi 2005 creând şi aducând pe prima poziţie în piaţa de cercetare de marketing compania GfK România.

Apoi însă mi-am îngăduit luxul unei perioade lipsite de grijile expansiunii şi ale luptei pentru cote de piaţă. Am ales calea unei consultanţe individuale pe parcursul căreia m-am putut ocupa felurite proiecte şi experienţe interesante, pentru clienţii mei sau pentru propria mea curiozitate. Mi-am completat înţelegerea felului în care brandurile şi oamenii comunică şi relaţionează. M-am împărţit între Brandivia şi Asociaţia Erudio. Asta mi-a îmbogăţit perspectiva, însă mi-a grăbit şi nerăbdarea de a o fructifica la o scară mai mare. Citește mai departe 

O ţară de nota 10 25

Din: 22 December 2009

(Articol apărut în numărul din 22 decembrie al Revistei 22)
Statul român, în accepţiunea lui de aparat administrativ, a demonstrat în ultimele două decenii că materia în care a dovedit cea mai consecventă performanţă este aceea de a ne complica vieţile. Mai întotdeauna în regim de urgenţă, în regimul ordonanţelor de urgenţă. Din ce în ce mai multe legi, norme de aplicare ce se bat cap în cap, instituţii care se suprapun şi se contrazic, structuri parazitare, reglementări stufoase şi ambigue. Un întreg hăţiş pe care statul l-a creat într-un fel în care un cetăţean sau o firmă să nu se poată descurca decât apelând mereu la stat. Un sistem în care statul nu consumă resurse în primul rând pentru subiecţii lui, ci mai ales pentru funcţionarii lui, pentru propria perpetuare şi extindere. E un cerc vicios care trebuie rupt.

Ce-ar fi dacă, la 20 de ani de la revoluţie, ne-am propune să facem din România o ţară de nota 10? Nu doar la figurat, ci şi la propriu. O ţară împărţită în 10 regiuni administrative, condusă cu 10 ministere şi colectând doar 10 taxe. O ţară în care orice text de lege să nu aibă mai mult de 10 pagini iar orice contract cu o autoritate publică să fie publicat pe internet în maximum 10 zile. Citește mai departe 

Antreprenoriatul unei noi generaţii 7

Din: 2 September 2009

Aseară am fost invitat pentru o scurtă intervenţie la The Money Channel şi am spus un lucru la care mă gândesc mai de mult. Mediul economic românesc suferă, în principal, de două boli: dependenţa de politic şi slaba rezistenţă în competiţia cu corporaţiile străine.

Ne trebuie un spirit antreprenorial sănătos, divers şi eficace. Dar cine să ne înveţe din timp un antreprenoriat autentic, un antreprenoriat care a dat rezultate certe? Iar singurul răspuns pe care l-am considerat rezonabil a fost acela al unor consultanţi străini.

Ce-ar fi dacă România ar încheia înţelegeri cu mai multe state dezvoltate (SUA, Olanda, Germania, Anglia, Franţa si altele), în care spiritul antreprenorial a dat roade de multe decenii sau secole, ca să putem beneficia de expertiza unor organizaţii ce ne-ar putea trimite consultanţi care, pe bază de voluntariat, să vină şi să predea în mod intensiv antreprenoriatul în liceele româneşti?

Câteva mii de consultanţi (profesori, oameni de afaceri, activişti în ngo-uri, voluntari Peace Corps etc.) care, vreme de o săptămână sau două, în câteva mii de licee din toată ţara, să deschidă şi să educe gustul elevilor de clasele XI-XII pentru iniţiativa privată. Citește mai departe 



↑ Sus