There is always a way to be better.

Cosmin Alexandru [Old] | There is always a way to be better.



Fărașe “made in USA” Comments Off on Fărașe “made in USA”

Din: 15 April 2014

Ceea ce noi vedeam foarte clar din interior, de la Washington și Bruxelles se vedea un pic aburit. Știu asta nu doar din auzite sau citite, ci și din discuții cu oficialii lor. Corupția en­demică, sistemică a ad­mi­nis­trației centrale și locale a unei țări nu e o problemă. E o cangrenă. Ea distruge, în­cet și sigur, întreg țesutul social. După care se extinde la vecini. Deși poate suna ci­nic, șansa noastră a fost cri­za din Ucraina și anexarea Cri­meei de către Rusia. Două masive state estice, profund corupte, aproape iremediabil, am fi fost tentați să spunem acum câteva luni.

Dar uite că unul dintre ele și-a activat an­ti­corpii, cu sacrificii grele, dar a făcut-o. Aceas­tă mișcare disperată a trezit, pe de o parte, bătrâna bolnavă din Est, maica Rusie, care a profitat rapid și i-a amputat vecinei teritoriul, iar pe de altă parte, bătrânul Occident, căzut de două decenii într-un soi de letargie au­to­suficientă bazată de iluzia că, odată cu dez­membrarea dușmanului tradițional, URSS, trea­ba se va rezolva încet, dar sigur.

Lăsată de capul ei, treaba nu doar că nu se rezolvă, ci se complică. Citește mai departe 

Dincolo de DNA Comments Off on Dincolo de DNA

Din: 18 March 2014

Avem semne clare că, în sfârșit, România are un mecanism eficient de luptă împotriva corupției. Pentru oamenii cinstiți din țara asta, ultimele condamnări răsunătoare și anchetele deschise recent de DNA sunt o enormă gură de oxigen. Succesul DNA e atât de mare încât tot ce-mi doresc acum e să nu mai avem nevoie de el.

DNA funcționează ca un medicament foarte puternic aflat în postura de a vindeca un sis­tem lipsit de anticorpi. O societate sănătoasă e formată din grupuri de interese legitime capabile să se auto­re­gle­men­teze și să-și păstreze mem­brii în zona activităților pro­fi­tabile și legale.

Azi, constatăm că DNA are rolul de a regla lumea fot­ba­lului, piața asigurărilor, sec­to­rul produselor din carne etc. Va fi din ce în ce mai com­plicat să ne bazăm pe DNA și pe judecătorii curților de apel pentru a igieniza toate sec­toarele și domeniile de activitate din Ro­mâ­nia. Va dura foarte mult și va ameliora boala, dar nu va întări organismul. Citește mai departe 

Domnu’ Moș Crăciun Comments Off on Domnu’ Moș Crăciun

Din: 24 December 2013

Se apropie de sfârșit un an politic greu. Deși lupta a fost politică, principala ei miză a fost influența asupra justiției, nu asupra electoratului. USL și-a făcut un obicei din a da un atac frontal asupra statului de drept cel puțin o dată pe an. Deși scopul lor e să-l slăbească, de fapt îl consolidează. Îndemnul de acum câțiva ani al unui Vântu – dominant, arogant și infalibil: „Întăriți-vă statul, domnilor!“ – a fost luat ad litteram de câțiva domni și doamne, cărora noi și cei de după noi le datorăm mai mult decât credem.

Știu că adesea punctele fierbinți de pe agenda publică sunt educația, să­nă­ta­tea, infrastructura etc. Dar adevărul e că, în lipsa unei justiții independente și puternice, nimic altceva nu poate func­ționa cum trebuie. Totul e viciat de in­terlopi cu gulere albe care sunt imuni la orice consecințe asupra porcăriilor pe care le fac.

Într-o democrație normală, curățirea societății se face din interior. Societatea civilă și mass-media, prin mecanismele lor de informare și presiune, obligă ins­tituțiile politice și administrative să-și corecteze abaterile și derapajele. Cum Ro­mânia a plecat la drum, sub atenta în­drumare a lui Ion Iliescu, ca o de­mo­crație originală, curățenia din interior n-a funcționat până acum. A fost și în­că e nevoie de presiune externă. Deo­cam­dată, ne obligă vecinii să facem cu­rat în casă. Însă 2013 a avut semne bune. Citește mai departe 

Un an plin de nimic Comments Off on Un an plin de nimic

Din: 16 April 2013

Ministrul Niță declara recent că cine vrea să îi vorbească ar trebui mai întâi să citească, să studieze și apoi să vină la el. Fusese probabil inspirat de Ponta, care și-a manifestat public convingerea că niciun can­di­dat nu poate ajunge preșe­dintele României în 2014 fără sprijinul PSD. Nici liberalii nu se lasă mai prejos, prin Eu­gen Nicolăescu, care se arăta deplin sigur pe sine către jur­naliști luna trecută: „Ăia pe care dumeavoastră îi cu­noaş­teţi îi aduceţi la mine să-i con­ving că nu au dreptate să fie îngrijoraţi“.

Aroganțe pe toată linia, tocmai când „ză ma­dăr and ză fadăr“ al tuturor aroganților a ie­șit din pușcărie. Nu par a fi învățat nimic din căderea lui. Și el era foarte sigur, acum niște ani, că toți și toate se află la picioarele lui pe veci. Pare că majoritatea parlamentară are efec­te secundare severe. Cei care oricum se cre­deau buricul pământului încep să facă din asta o politică de stat. Dar câte burice să-nca­pă într-o țară atât de mică?

Toți politrucii ăștia pe care acum îi cam în­curcăm or să fie peste câțiva ani vai mama lor. Cine nu-i va uita îi va înjura ca la ușa cortului pe unde îi va prinde, pentru că nu vor fi reușit ab­solut nimic pentru dez­vol­ta­rea României. Deși planuri mari au. Varujan Vosganian ne în­demna profetic săptămâna tre­cută: „Încercaţi să înc­hi­deţi ochii şi imaginaţi-vă o Ro­mânie fără ştampile. Ro­mânia trebuie să nu mai aibă ştampile şi vă spun că în stra­tegia de reindustrializare vom avea acest lucru“. Să scăpăm de ștampile e un lucru bun. Să faci din asta o prioritate în stra­tegia de reindustrializare a unei ţări pre­su­pune să nu înțelegi deloc pe ce lume trăiești. Citește mai departe 

Reprezentarea inversă 5

Din: 5 March 2013

Acum că orientarea antioccidentală a USL a devenit politica oficială de stat a României, o întrebare devine legitimă: cât de reprezentativă e această orientare pentru populația României?

De la bun început, integrarea europeană a Ro­mâniei a fost o ecuație simplistă pentru foar­te mulți votați și votanți. A primat ideea că ac­cesul în UE va însemna preponderent li­bertatea de a călători și de a cheltui multe miliarde de eu­ro din bugetul comunitar. Faptul că europenii ne cer din ce în ce mai insistent să călătorim respectând cu­tu­mele și legile țărilor de des­tinație sau să cheltuim fon­durile europene pentru inte­rese publice, nu private, pare a veni ca o surpriză extrem de neplăcută.

Sub conducerea PDL, ambele subiecte au avut parte de un răspuns anemic la nivel oficial și clientelar la nivel practic. Pentru oligarhia de sorginte nomenclaturistă care conduce azi atât PSD, cât și PNL, aceste pretenții occi­dentale sunt de-a dreptul inacceptabile. Ele re­prezintă un veritabil „amestec în treburili interne“. Iar acest lucru nu pare să deranjeze majoritatea populației României. Citește mai departe 

Eu vara nu tac 7

Din: 6 December 2012

Eram liniştit când m-am aşezat la scris. Acum nu mai sunt. Voiam să scriu despre echilibru. Într-o doară, am googălit cuvântul. Primele două intrări sunt de pe ioniliescu.wordpress.com. Hai mai dă-o dracu’, mi-am zis. Au terminat şi conceptul ăsta? Gândindu-mă mai bine, răspunsul e da.

Astă vară am făcut ceva ce n-am mai făcut de ani buni. Am luat atitudine, insistent şi tranşant, împotriva demersului USList de a îngenunchea instituţiile statului şi de a-l înlocui pe preşedinte nesocotind regulile democratice. Nu schimbarea unui om politic cu altul mă îngrijora, ci maniera discreţionară în care s-a încercat acest lucru.

Nu mai pretind de ceva vreme guvernanţi utili, dar nu pot rămâne indiferent în faţa unora iresponsabili. Aşadar am pus tunurile cu argumente pe ei, în special pe Ponta şi Antonescu, în postări zilnice pe Facebook, spre suprinderea multora dintre cele câteva mii de prieteni virtuali şi reali.

Fie că mă știau din viata politică, business sau programe de leadership, probabil că aveam asociată cu imaginea publică o alură de echilibru și echidistanță care era pusă acum la încercare. Cum, însă, am luat atacul asupra instituţiilor foarte personal, am taxat atacatorii tot personal. Că nu există reponsabilităţi în general. Am început prin iunie: Citește mai departe 

De ce îmi pare rău 31

Din: 4 December 2012

Îmi pare rău că, în afara câtorva figuri noi, ARD n-a oferit nimic notabil în această cam­panie. Că s-a epuizat într-o opoziție molatică la un USL din ce în ce mai arogant și mai si­gur pe sine și pe victorie.

Îmi pare rău că această vic­to­rie a USL va însemna cea mai mare înfrângere a Ro­mâ­niei din ultimii 22 de ani. Semnele anti­occiden­talis­mu­lui, an­ti­in­telectualismului și an­ti­mo­der­nismului alianței de la putere sunt mai clare de­cât mi-aș fi dorit vreodată să fie.

Îmi pare rău că ascensiunea USL se datorează într-o covârșitoare măsură PDL. Incapacității sale cronice din ultimii ani de autoreformare și de reformare a criteriilor de performanță şi valoare din spațiul public ro­mânesc. Plătim cu toții factura captivității liderilor PDL într-un fel anacronic de a în­țelege și de a face politică în Europa secolului XXI.

Îmi pare rău că în România în continuare nu se poate forma un partid nou puternic. Că sis­temul oligarhiei politice e atât de eficient în­cât sugrumă din fașă orice alternativă. Că toți cei care muncim, scriem și plătim taxe nu ne putem opune cu șanse de izbândă celor care mimează munca, vorbesc și cheltuiesc taxe. Citește mai departe 

Adevărata campanie 1

Din: 20 November 2012

În plin proces de shutdown al României, executat de-a valma de câteva sute de politicieni de duzină, câteva zeci de tineri obișnuit de extraordinari s-au gândit în mod structurat la mai multe variante de restart.

Toți știți cam ce gogoși îi precupă pe po­li­ti­ci­eni în campanie: o să crească, o să dea, o să împartă, o să dea jos, o să pună în loc etc. Hai să vedem ce-i preocupă cu adevărat pe ti­nerii cu cap și ambiție care vor să aibă un viitor în Ro­mâ­nia. Dintre cele 129 de idei înscrise în competiția ReStart România, șapte proiecte au ajuns în finală, iar trei au ob­ținut finanțare din partea or­ganizatorului, TechSoup. Și ce­­lelalte patru, însă, vor primi spri­jin logistic pentru a ava­n­sa în dezvoltare.

Au fost proiecte legate de edu­cația sexuală a adolescenților, de accesul per­soanelor cu dizabilități la transportul în co­mun și în instituții sau de respectarea legilor pri­vind dezvoltarea urbană. Voi descrie însă, pe scurt, doar alte patru proiecte, care au le­gă­tură cu felul în care instituțiile statului se uită la subiectele lor. Citește mai departe 



↑ Sus