There is always a way to be better.

Cosmin Alexandru [Old] | There is always a way to be better.



Pact de necoabitare 2

Din: 30 April 2013

Îmi vine din ce în ce mai greu să scriu ar­ti­co­le cu subiect politic. Am sentimentul că scriu în răspăr cu realitatea politică românească, că, pe măsură ce o împing prin cuvinte într-o parte, ea o ia în cealaltă. Ur­măresc anevoios și mișcările politice. Mi se pare o con­ti­nuă pierdere de timp și de energie. Tot ce pare că mer­ge bine iese prost și invers. Mă văd în postura de a cri­ti­ca mult mai des decât îmi pro­pun, iar asta pentru că nu mai văd idei, proiecte și oa­meni în care să cred și pe ca­re să le sprijin. Am o pro­ble­mă, așa că o să iau măsuri. O să fac un pact de necoabitare cu o lume politică care și-a des­co­perit subit vocația coabitării. Mă recon­for­tea­ză un singur gând: n-o să ne simțim lipsa.

Anul 2013 va fi încununat de „realizări“: un text de Constituție coordonat de Crin An­to­nescu, aspirant la funcția de loază supremă în stat, un model de regionalizare asumat de Liviu Dragnea, tătucul unuia dintre cele mai se­vere modele de sărăcie la nivel județean din România, o sumedenie de companii de stat date pe mâna unor manageri privați al că­ror singur contact cu me­diul privat a fost demult, în pri­vata din spatele curții.

Absorbția de fonduri eu­ro­pe­ne pe următorul exercițiu fi­nanciar va fi fulminantă. O pre­­vestesc remarcile făcute de re­prezentanții Comisiei Euro­pe­ne în martie: „Propunerea fă­cută de Guvernul României nu întruneşte încă minimele condiții de calitate și cre­di­bi­litate pentru a permite un di­a­log informal eficient privind viitoarele documente de pro­gramare. La ul­ti­ma întâlnire, toate minis­te­rele au expus pro­priile lor nevoi sectoriale, fă­ră să fie susținute de o viziune strategică și fă­ră să fie suficient și consistent raționalizate și coordonate“. Ne-au spus elegant nu doar că suntem varză, ci chiar mai multe verze. Ur­mează barză, mânz și viezure, dar pe banii noștri, nu ai lor. Citește mai departe 

Șah cu table 5

Din: 19 March 2013

Dacă Vasile Blaga câștigă șefia PDL, partidul e sortit pieirii. Dacă Vasile Blaga nu câștigă șefia PDL, partidul e sortit pieirii. Acesta e rezultatul unui management politic perdant al principalului partid de dreapta din Ro­mânia, atâta cât poate fi definită dreapta la noi.

Din postura de câștigător, Blaga nu poate duce partidul nicăieri. N-are carismă, n-are rezultate, n-are votanți, n-are viitor. E doar muncitor și perseverent. A avut, în perioada mandatului de ministru la Interne, un vârf de notorietate și apreciere. Pe care, însă, n-a știut să le păstreze și să le fruc­tifice. De atunci, percepția publicului des­pre el a coborât și va continua să o facă. E un politician al trecutului. Al trecutului în care a avut succes datorită unei competențe foarte importante. Aceea de bun or­ga­ni­za­tor al activului de partid. Aici, Blaga a fost cel mai bun om al PDL și un contributor important la rezultatele partidului din 2004 și 2008. Din păcate, PDL de azi n-are in­s­pirația PDSR de acum douăzeci de ani, care nu și-a pus nicio secundă problema să-l aleagă pe Cozmâncă președinte de partid.

Calitățile organizatorice ale lui Blaga sunt, totodată, și motivul pentru care, dacă el pier­de, partidul riscă să intre în colaps. Vic­toria reformiștilor ar fi foarte potrivită pen­tru imaginea partidului înspre electorat, i-ar da un suflu nou de atractivitate, dar ar ridica enorme probleme de organizare a trupelor. Intelectualii nu sunt oameni de te­ren, iar victoria unui partid în alegeri se de­cide pe teren. Nu la televizor, pe bloguri sau pe Facebook. Citește mai departe 



↑ Sus