There is always a way to be better.

Cosmin Alexandru [Old] | There is always a way to be better.



Mese puține, scaune multe 3

Din: 10 June 2014

Plănuita unificare a PDL și PNL ar fi un semn de normalitate politică. Pentru că PNL stă în mod normal lângă PDL, iar PSD lângă PP-DD, UNPR și PC. Toți vin din FSN, dar primii vor să treacă la următoarea etapă, în timp de ultimii vor să se în­toarcă la etapa de dinainte. La fel de clar e că o mișcare po­litică nouă n-are votanți în România. Așadar, jocurile po­litice ale următorilor ani se vor face în principal în in­te­riorul a două blocuri politice mari, cam ca peste tot în Europa civilizată.

Singura necunoscută pentru 2016 rămâne PMP. Oricât de strâmbă a fost lansarea la apă a partidului prezidențial, ni­meni nu-i poate lua lui Băsescu meritul esen­țial de a fi creat în România o justiție pu­ternică și independentă. Pentru asta va ră­mâ­ne în istorie, indiferent de alegerile mai mult sau mai puțin inspirate pe care le-a făcut în materie de aliați politici. Această uriașă rea­lizare îi va acoperi orice alte eșecuri.

Dar până la istorie, condiționările politice ale prezentului vor mai da încă mult de furcă președintelui și apropiaților săi. PMP se află în­tr-o postură inedită. Deși e partidul preșe­din­telui, se vrea un partid an­ti­sis­tem. În mod paradoxal, s-ar putea ca vân­tul care va um­fla pânzele PMP să fie tocmai contopirea PDL-PNL. Citește mai departe 

Șah cu table 5

Din: 19 March 2013

Dacă Vasile Blaga câștigă șefia PDL, partidul e sortit pieirii. Dacă Vasile Blaga nu câștigă șefia PDL, partidul e sortit pieirii. Acesta e rezultatul unui management politic perdant al principalului partid de dreapta din Ro­mânia, atâta cât poate fi definită dreapta la noi.

Din postura de câștigător, Blaga nu poate duce partidul nicăieri. N-are carismă, n-are rezultate, n-are votanți, n-are viitor. E doar muncitor și perseverent. A avut, în perioada mandatului de ministru la Interne, un vârf de notorietate și apreciere. Pe care, însă, n-a știut să le păstreze și să le fruc­tifice. De atunci, percepția publicului des­pre el a coborât și va continua să o facă. E un politician al trecutului. Al trecutului în care a avut succes datorită unei competențe foarte importante. Aceea de bun or­ga­ni­za­tor al activului de partid. Aici, Blaga a fost cel mai bun om al PDL și un contributor important la rezultatele partidului din 2004 și 2008. Din păcate, PDL de azi n-are in­s­pirația PDSR de acum douăzeci de ani, care nu și-a pus nicio secundă problema să-l aleagă pe Cozmâncă președinte de partid.

Calitățile organizatorice ale lui Blaga sunt, totodată, și motivul pentru care, dacă el pier­de, partidul riscă să intre în colaps. Vic­toria reformiștilor ar fi foarte potrivită pen­tru imaginea partidului înspre electorat, i-ar da un suflu nou de atractivitate, dar ar ridica enorme probleme de organizare a trupelor. Intelectualii nu sunt oameni de te­ren, iar victoria unui partid în alegeri se de­cide pe teren. Nu la televizor, pe bloguri sau pe Facebook. Citește mai departe 

Trezirea la viață 19

Din: 24 January 2012

PDL a fost trezit la viaţă, la viaţa noastră vreau să zic, prin ultima metodă posibilă: aplicarea de şocuri electrice. Primul şoc i-a fost aplicat de un profesionist, doctorul Raed Arafat, care n-a cedat presiunilor şi şi-a menţinut punctul de vedere corect şi echilibrat, chiar cu preţul funcţiei ministeriale. Clasa politică s-a uitat la el ca la un animal dintr-o specie necunoscută. Chiar dacă el se bucura de o largă recunoaştere şi recunoştinţă din partea celor mai mulţi votanţi. Al doilea şoc l-a aplicat populaţia ieşită în stradă, cu mic, cu mare, cu tânăr, cu bătrân, cu golani şi cu intelectuali. Frustrări mocnite în toate ungherele societăţii s-au inflamat la propriu şi la figurat pe străzile marilor oraşe. Al treilea şoc, probabil nu şi ultimul, a fost aplicat prompt de reprezentanţii societăţii civile. Ignoraţi sau aruncaţi în derizoriu de o guvernare adesea arogantă şi autistă, au răspuns acum invitaţiei la dialog cu un refuz nu doar justificat, ci şi foarte previzibil.

După 3 ani în care organismul PDL n-a răspuns la niciun fel de stimuli în afară de propriile umori şi propriii paraziţi, ianuarie 2012 marchează trezirea la viaţă. Asta ar putea fi o veste bună, dacă partidul de guvernământ vrea să mai trăiască împreună cu noi sau o veste proastă, dacă starea de izolare prelungită i-a afectat definitiv PDL-ului capacitatea de supravieţuire. Citește mai departe 



↑ Sus