There is always a way to be better.

Cosmin Alexandru [Old] | There is always a way to be better.



În căutare de valori 1

Din: 27 May 2014

„Valoarea cea mai importantă nu este pia­ța liberă, ci este o societate deschisă, transparentă și liberă, unde corupția e considerată un dușman, guvernul e răs­punzător și cinstit, iar oa­menii pot reuși, indiferent de poziție, și sunt tratați cu demnitate.“

Dacă citim cu atenție fraza de mai sus, rostită de vice­președintele american Joe Biden în discursul de la Co­troceni, constatăm lesne că, la 25 de ani de la re­vo­luție, România arată exact pe dos. Singurul lucru care ne-a mânat cu adevărat, care ne-a dictat constant evo­luția a fost dorința de a avea o piață li­beră. De a putea cumpăra și vinde orice. Asta ni s-a părut esența și totodată ex­presia supremă a capitalismului.

Biden zice explicit că nu e așa. El vorbește în primul rând de transparență, răs­pun­dere și echitate. Toate, în mare suferință în România, dacă te uiți dinspre Vest, dar în armonie, dacă te uiți de aici. Pentru că PSD, partidul care de 25 de ani obține cel mai mare procent de voturi la fiecare alegeri, a promovat sistematic exact con­trariul: lipsa de transparență, lipsa de răs­pundere în fața legii și a cetățenilor și o totală inechitate în felul în care oamenii au putut reuși sub guvernările lui. Citește mai departe 

Adevărata campanie 1

Din: 20 November 2012

În plin proces de shutdown al României, executat de-a valma de câteva sute de politicieni de duzină, câteva zeci de tineri obișnuit de extraordinari s-au gândit în mod structurat la mai multe variante de restart.

Toți știți cam ce gogoși îi precupă pe po­li­ti­ci­eni în campanie: o să crească, o să dea, o să împartă, o să dea jos, o să pună în loc etc. Hai să vedem ce-i preocupă cu adevărat pe ti­nerii cu cap și ambiție care vor să aibă un viitor în Ro­mâ­nia. Dintre cele 129 de idei înscrise în competiția ReStart România, șapte proiecte au ajuns în finală, iar trei au ob­ținut finanțare din partea or­ganizatorului, TechSoup. Și ce­­lelalte patru, însă, vor primi spri­jin logistic pentru a ava­n­sa în dezvoltare.

Au fost proiecte legate de edu­cația sexuală a adolescenților, de accesul per­soanelor cu dizabilități la transportul în co­mun și în instituții sau de respectarea legilor pri­vind dezvoltarea urbană. Voi descrie însă, pe scurt, doar alte patru proiecte, care au le­gă­tură cu felul în care instituțiile statului se uită la subiectele lor. Citește mai departe 

Criza de încredere 6

Din: 26 March 2010

Aud des, în ultima vreme, că sfârşitul crizei economice e o chestiune care nu ţine atât de realitatea economică, cât de încrederea oamenilor în viitor. Un fel de autoprofeţie împlinită. Dacă suntem suficient de mulţi care să credem că va fi bine, atunci va fi bine.

De curând am vorbit la o conferinţă, la Sinaia, în faţa a peste 400 de participanţi, majoritatea oameni cu putere de decizie în companiile pentru care lucrau. I-am întrebat câţi dintre ei cred că în 2020 vom putea ajunge de la Bucureşti la Sinaia pe autostradă. Cu descumpănire, am numărat până în zece mâini ridicate. Cazul autostrăzii m-a mirat, pentru că el diferă semnificativ de precedentele abordări ale statului român în această privinţă. Tronsonul Comarnic-Braşov e primul proiect în care statul nu mai participă direct. Realizarea lui e în responsabilitatea unui grup privat, care are tot interesul să-l termine cât mai bine şi mai repede, pentru că de asta depinde să-şi încaseze banii pe care îi investeşte. Şi totuşi, într-o majoritate dezarmantă, oamenii nu mai au încredere că rezultatul unui parteneriat public-privat va fi cel promis de către statul-partener.

Apare o întrebare dificilă: dacă viitorul nostru depinde de câtă încredere avem în el, cum poţi conduce o ţară care nu are niciun pic de încredere în tine? Cum poţi, ca administraţie, motiva un mediu economic să-şi proiecteze succesul, într-o ţară în care el nu te vede ca un partener de încredere? Citește mai departe 



↑ Sus